Recenzie ~ nymphette_dark99 de Cristina Nemerovschi

Aventurile unei Lolite punk rock

Nymphette-dark-99-la-Stiinta-iubirilor-imaginare

„Am 13 ani și 4 luni. În ghiozdanul meu nu găsești bomboane pe băț, nu îmi prind părul cu bentiță, nu port pantofi cu baretă și nici rochițe albe. Fac sex pentru că e fun. Îmi testez limitele și nimic din ceea ce ai putea bănui despre mine nu este adevărat. Mă cheamă Vicky. Ai grijă să nu îmi spui Victoria, port un cutter cu mine tot timpul.”
***
Rămasă singură în mijlocul Brașovului, fără bani și fără baterie la mobil, Vicky, o adolescentă de 13 ani, are o noapte la dispoziție pentru a ajunge în București, unde a doua zi este petrecerea de majorat a iubitului ei, Dev, petrecere pe care în niciun caz nu vrea să o rateze. Un TIR oprește, iar bărbatul pare fascinat de nurii tinerei Lolite, propunându-i o partidă de sex în pădurea de la marginea drumului. Ea acceptă imediat, însă șoferul nu știe că a făcut o mare greșeală care îl va costa poate chiar viața.
Situațiile neprevăzute și personajele întâlnite pe parcursul a doar câteva ore gravitează în jurul atracției sexuale și al aventurilor extreme, al rememorării unor evenimente decisive din trecut și reflecții despre persoanele importante care au marcat-o. Fata ascunde totuși un secret – Întâmplarea.
Live fast, die young, bad girls do it well.

Live fast, die young, bad girls do it well este motto-ul după care Victoria sau Vicky, cum preferă să i se spună, se ghidează la cei 13 ani și 4 luni, și pe care îl respectă cu sfințenie, ca și cum ar fi a unsprezecea poruncă din Biblie.
Vcky este protagonista romanului nymphette_dark99, scris de Cristina Nemerovschi, o autoarea care m-a cucerit cu îndrăzneala ei de a scrie diferit și care, din momentul în care am terminat de citit volumul, s-a înscris pe lista autorilor mei preferați, pe care trebuie să îi citesc mai mult.
Revenind la Vicky și la povestea ei, o să încep prin a spune că întâmplările și modul în care sunt redate nu sunt deloc ușor de digerat. La prima vedere, cartea poate părea perversă, protagonista fiind mai open-minded decât mulți adolescenți ajunși la vârsta majoratului. Ea își trăiește viața la extreme, bând, fumând, drogându-se și făcând sex de câte ori are ocazia. Citind însă printre rânduri și comparând cu lumea în care trăim, îți dai seama că ea este un produs al societății de azi, în care sunt promovate mai mult decât oricând aceste lucruri. În zilele noastre, plăcerea este pusă pe primul loc, iar fiecare înțelege să-și provoace acest sentiment prin propriile metode.
Romanul prezintă aventurile lui Vicky, o Lolita autohtonă, pe parcursul unei nopți în care trebuie să ajungă de la Brașov la București făcând autostopul, pentru a participa la majoratul iubitului ei Cosmin, alias Dev, pe care nu vrea sub nicio formă să-l rateze.
Peripețiile se țin lanț pentru Vicky din momentul în care își începe călătoria spre capitală în cabina unui camion, alături de Gicu, un bărbat care pare fascinat de nurii ei.
Ceea ce nu știu însă cei care apar în calea lui Vicky este că, atunci când se ea prezintă cu numele Victoria, își asumă riscul de a-și pierde chiar viața.
După ce întreține relații sexuale cu camionagiul și îl abandonează înjunghiat în ochi la marginea pădurii, Vicky își reia aventura alături de un rocker poreclit Iepure, luând la rând barurile din Brașov în căutarea Elenei, geaca ei de motor.
Urmează apoi Doru, un pervers căruia îi place să fie legat cu sfoară și cătușe, apoi un alt camionagiu pe nume Nelu și fiul său Jenică (un adolescent retardat, al cărui scop în viață este să îngâne), Vanessa sau A., o actriță deghizată în pițipoancă, cu a ei mașinuță albă, și „pocăitul” care încearcă să o aducă pe calea cea bună, invocându-l pe Dumnezeu la fiecare pas, dar care se mai lasă ispitit de Satana din când în când.
Ceea ce scoate acest roman din sfera monotoniei și a întâmplărilor care la un moment dat par s se repete sunt imaginile din trecut ale protagonistei, care apar atunci când te aștepți mai puțin, rupând ritmul și ajutându-te să descoperi mai mult din personaitatea ei.
Dincolo de imaginea de fată rebelă pe care o afișează, se află însă o persoană care ascunde o dramă pe care o numește sec Întâmplarea și pe care încearcă din răsputeri să și-o scoată din minte, dar și o persoană care își iubește fratele (Tedy) mai mult decât orice.
Vicky este un personaj pe care trebuie să îl cunoști pentru a-i putea înțelege alegerile și nu este indicat să o judeci înainte de a-i afla întreaga poveste a vieții.
Cristina Nemerovschi a reușit să creeze un roman aparte, care te va intriga sau te va înduioșa, dar cu siguranță nu-ți va fi indiferent.
Îl recomand celor care sunt în căutare de povești non-clișeice, care abundă de personaje fără prejudecăți și întâmplări care te lasă cu gura căscată.
Singurul sfat pe care vi-l pot da este să citiți acest volum cu mintea deschisă.

Viitorul sunt doar eu, așa ceva i-am răspuns lui Tedy și știu sigur că a înțeles, fiindcă și el simțea asta. Viitorul e același păr blond de azi și aceeași rochie neagră, sunt unghiile mele pe care oja neagră a sărit inestetic, viitorul sunt teneșii aștia scâlciați. Dincolo de asta nu există nimic.

nymphette_dark99, Cristina Nemerovschi, Editura Herg Benet, 2013, 344 pag.

Am primit acest volum pentru recenzie din partea Cristinei Nemerovschi și a Editurii Herg Benet. Vă mulțumesc!

star-rating-icon star-rating-icon star-rating-icon star-rating-icon

Anunțuri

O părere la “Recenzie ~ nymphette_dark99 de Cristina Nemerovschi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s